Cuvântul scăpat de pe limbă sau comorile sufi din „Ţara celor cinci râuri” - Convorbiri Literare, iulie 2005

Gaee umar tay waqat fer naaheen muedey,

gaey karam tay bhaag na aaondey nee

(Anii si timpul odata trecut, nu se întorc niciodata,

Binecuvîntarile care ne-au batut cîndva la usa nu se mai întorc vreodata)



Waris Shah



Unul dintre cei mai renumiti poeti sufi din Tara celor cinci rîuri 1, Punjab (Pakistan 2), Waris Shah (1728 3 – 1790), care a scris în limba punjabi, s-a nascut în Jandiala Sher Khan, districtul Shekhupura. Si-a facut studiile în Kasur (azi districtul Lahore), s-a stabilit la Malka Hans. Locuinta sa era, spune legenda, de fapt o camaruta alipita la trupul unei moschei construita în 1340. Exista opinia ca, dupa Farid 4, nici un alt poet nu a mai dominat cu atîta stralucire ca el peisajul poetic din Punjab. Sînt specialisti care considera ca odata cu el începe perioada moderna a poeziei pentru oamenii acelor locuri si ca ar fi pentru Punjabi ceea ce înseamna Chaucer pentru englezi – „bataia tuturor inimii lor” sau, din punctul de vedere al valorilor morale – Milton. (Saeed Ahmad 5 considera ca Waris Shah înseamna pentru limba punjabi ce înseamna Shakespeare pentru engleza, Saadi – persana, Kalidassa – sanskrita, Ghalib 6 – urdu). S-a spus si ca ar fi transformat limba punjabi în poezie si poezia în limba punjabi.

Capodopera lui Waris Shah este considerata poemul epic „Heer” (povestea 7 de dragoste dintre preafrumoasa Heer si Ranjha – totodata si un important document istoric). Maniera în care a scris Waris Shah acest poem 8 arata si cît de divizata era populatia din Punjab, si în secte de tot felul. Dar, în ciuda acestui lucru, toleranta religioasa, spune traducatorul acestui volum, era la ea acasa, desi mai marii acestei regiuni fertile erau lesne de corupt, cruzi si razbunatori. Poate si de aceea, dar si din cauza deselor invazii, hindusii si musulmanii erau, altadata, atît de apropiati.

„Heer” este cîntata/ recitata (în peste o duzina de stiluri; cel mai frumos, se spune, este stilul kaafi/ kafi 9) de oamenii din Punjab în acelasi mod/ stil folosindu-se aceeasi sintaxa, fara aproape nici o variatie, ca atunci cînd a fost ea compusa de catre Waris Shah (în 1776, în timpul celei de-a opta invazii a lui Ahmed Shah Abdali), la 36 de ani.

Mian Mohammad Bakhsh (1826-1907) este un întelept sufi, poet celebru în Pakistan, al carui maestru/ ghid spiritual ( murshid ) a fost Peer Shah Gazi – dupa cum singur spune în opera lui de capetenie, cunoscuta azi cu titlul Safr-ul-Ishq („Calatoria dragostei”) dar, mai ales, ca „Saif-ul Malook”. Legenda (întarita si de Saeed Ahmad) spune ca mormîntul lui Mian Mohammad Bakhsh, aflat la Khari Sharif (scrie poetul: „cum mergi de pe malul Jhelumului înspre coasta dealului si în partea de miazazi a Mirpur 10-ului”) raspîndeste parfum. Saif-ul Malook, personajul principal al poemului „Safr-ul-Ishq”, pleaca, mînat de dragoste, într-o calatorie catre Kohkaaf (azi în Rusia), unde se afla stapîna inimii lui, printesa Badi-ul-Jamal.

Avem acum la îndemîna o „colectie” de cugetari sau, spune autorul, „gînduri mistice” (rezultata din doua lucrari publicate de Saeed Ahmad, Întelepciunea prin sufisme – Mian Mohammad Bakhsh , si Întelepciunea prin sufisme – Waris Shah, ambele bilingve, punjabi-engleza) din creatia celor doi mari poeti sufi care au vietuit pe teritoriul de azi al Pakistanului (tara al carei poet national este Mohammad Iqbal 11). Saeed Ahmad pune deseori „în oglinda” aceste „gînduri mistice” cu proverbe/ citate din opera altor maestri sufi/ scriitori/ filosofi/ oameni de seama ai lumii sau din Coran, si în dorinta de a releva universalitatea operei celor doi poeti pakistanezi. Alteori comenteaza/ explica în maniera sa unele citate, poate si din dorinta ca terminologia/ simbolistica sufi sa nu împiedice întelegerea mesajului de catre necunoscatori. Florilegiul ca atare nu difera foarte mult (poate doar prin „ pattern -ul locului”, subliniat si prin unele expresii specifice) de cele care le-am putea citi aproape oriunde în lumea arabo-persana si, astfel, putem spune ca veridicitatea/ universalitatea celor doi gînditori sufi este, din acest punct de vedere, certificata.

Este una dintre putinele traduceri în româna din literatura „Tarii celor cinci rîuri”, si, mai ales prin aceasta, un demers binevenit, prin intermediul caruia cititorul român poate sa întrezareasca frumusetea peisajului cultural pakistanez.



Saeed Ahmad, Întelepciunea prin sufisme/ Great Sufi Wisdom , editie bilingva engleza-româna; versiunea româna: Alexandrina-Maria Pauceanu, Editura Emia, 2004.

1Ab = apa; prin extensie: rîu; punj = cinci. Cele cinci rîuri: Jhelum, Chenab, Ravi, Beas si Sutluj, afluenti ai Indusului.

2 În 1947, prin divizarea India – Pakistan, Punjab a fost împartit – partea estica a devenit Punjab-ul indian, cea vestica – Punjab-ul Pakistanez. În 1966 Punjab-ul Indian a fost divizat, pe baze lingvistice, în 3: Haryana, Himachal si Punjabi suba, actualul Punjab.

3 Data nasterii este incerta: 1719 – 1730.

4 Baba Sheikh Farid Shakarganj, 1173 – 1266. Cu el se spune ca a început istoria culturii scrise în Punjab.

5 Profesor la un colegiu din Rawalpindi, a editat mai multe culegeri, dictionare etc.

6 Mirza Asadullah Khan Ghalib (1797-1869), mistic sufi – a scris în urdu si în persana.

7 Se spune ca este bazata fie pe o veche legenda/ poveste o qissa din Persia, fie pe o întîmplare adevarata din vremea lui Preaputernicului Împarat Mogul Akbar.

8 Exista si variante ale altor poeti. Prima versiune a poemului Heer apartine lui Damodar, care nu are final tragic (Heer si Ranhja au plecat în hajj / pelerinaj la Mekka). Nu putini sunt cei care cred ca sfîrsitul tragic din versiunea lui Waris Shah este mai credibil si sporeste forta poemului.

9 Kafi, desi nu are o matrice/ forma aparte, este numita si Chand în Punjab; are o „reteta” de prezentare în maniera clasica, dar este foarte popular cîntat de Qawwali (cîntec al devotilor sufi – dar si numele interpretului acestui gen), care îsi prezinta spectacolul (si în coruri) într-o maniera care duce audienta în transa. Catre timpurile noastre kafi s-a apropiat de tematica sociala/ politica.

10 Azat Kashmir – sau „Kashmir-ul liber”, adica partea care a fost anexata de Pakistan dupa razboiul cu India din 1972.

11 Punjab, 22 febr. 1873-21 aprilie.1938.