Perfectele calităţi pe oceanul bucuriilor profunde ale vieţii - Convorbiri Literare, martie 2007

„Calitătile tale perfecte
Sînt precum culorile reflectate în oglindă
……………………………………..
Ca mireasma lemnului rosu de santal,
Tu pătrunzi tot mai mult în gîndurile mele.
………………..
Să faci ce doresti
Presupune să doresti ce înseamnă cerul.”

Danzanravjaa, Calitătile tale perfecte

Danzanravjaa (Danzan Ravjaa) (1803-1856), cunoscut si ca Dulduitin Ravjaa, al 5-lea Noyon Khutaght din Gobi , considerat poate cel mai influent poet budist mongol, s-a născut în districtul Gobi Mergen, din provincia Tusheet Khan (azi sum Khuvsgul/ Hövsgöl, din aymag/ provincia Dorno Gobi .
După moartea timpurie a mamei a trăit, împreună cu tatăl lui, din cersit . În 1809 a devenit discipol al unui maestru budist, Ishdoniilkhundev, de pe Rîul Ongiin si, în scurt timp, se spune, a dovedit înclinare deosebită pentru literatură, mărturie fiind poemele si cîntecele lui în acea perioadă. În 1811, recunoscîndu-i-se calitătile artistice si intelectuale extraordinare, i s-a atribuit titlul de „Cea de-a 5-a reîncarnare a lui Gobiin Noyon”, sau „Teribilul si Nobilul Sfînt din Gobi/ Gobiin Dogshin Noyon Khutagt” (Hutagt în mongola standard, care foloseste alfabetul uigur ), sau „Marele si Mîniosul Stăpîn Dharma din Gobi”.
La 19 ani s-a decis să fondeze cele trei mănăstiri de la Galbyn Uul – toate au devenit importante centre de cultură –, acordînd mai multă atentie pentru Khamariin Khiid (azi Mănăstirea Khamar; era un centru important al budismului rosu ), în partea de est a zonei Gobi. La Khamar a fondat un teatru profesionist, „Saran Khukhuu/ Cîntecul Cucului”, prima companie de acest gen din Mongolia (a pus în scenă si propriile piese), o bibliotecă publică, o scoală primară (datsan) – unică pentru acea vreme, în Mongolia. Educatia la această scoală era non-religioasă, elevii (fără discriminare de clasă socială, sex) erau instruiti în literatura mongolă si tibetană, matematici, istorie. În 1840 Danzanravjaa a fondat, se consideră, primul muzeu din Mongolia, la Khamar.
Opera literară a lui Danzanravjaa este aproximată la mai mult de 300 de poeme, peste 100 de cîntece (multe populare si azi, ex: Ulemjiin Chanar, cîntat la sărbători), un tratat filosofic, 10 volume de operetă pentru Saran Khukhuu si mai multe tratate religioase, scrise în tibetană si mongolă.
Un efort nobil pentru cunoasterea vietii/ culegerea operei/ poeziei lui (în Yaruu Nairgiin Tsomoth) au făcut în secolul al XX-lea Ts. Damdinsuren si studentul acestuia, D. Tsagaan.
În 2006, an în care Mongolia a sărbătorit a 800-a aniversare a statului lui Ginghis Han (care a unificat triburile mongole în 1206), au trecut si 150 de ani de la moartea lui Danzanravjaa, prilej cu care au fost editate si o serie de cărti si în limba engleză. Printre acestea, Perfect Qualities/ Calitătile perfecte, însumează, în 500 de pagini, 230 de poeme ale lui Danzanravjaa, în traducerea lui Simon Wickham-Smith .
În prefata sa, traducătorul remarcă deschiderea largă a lui Danzanravjaa, care depăseste aria problematică referitoare numai la scoala budistă Vajrayana , al cărui adept era. Fără ca în poemele sale să pară neapărat ancorat în perceptele filosofiei budiste, Danzanravjaa dezvoltă idei despre existentă în general, natura lumii, întelegerea vietii, întelegerea a ce înseamnă budismul/ Buda, universul, omul ca parte a acestuia s.a.: exemplu, în Practicile secrete si publice: „Densa si întunecata suferintă/ A înselătoarei false aparente/ A tranzitoriilor stări a nasterii si a mortii” sau „Ce este perceput ca multiplu/ Este tăinuit în adînc”.
Traducătorul a ales varianta optimă – să nu încarce mai mult decît e cazul volumul cu note, explicatii, să nu le complice si mai mult cu limbajul budist/ note de subsol, comentarii, alegînd acele cuvinte posibil mai familiare unui cititor occidental dharma, karma, Buda .
Danzanravjaa a fost, evident, un om care aprecia băutura (se spune că era un „băutor adevărat”) caii, si ca artist, femeile (a permis în mănăstirea sa prezenta femeilor), sexul – prin care se apropia de lume, dar îi putea vedea si aspectele mai putin bune, falsitatea. Căutarea, explorarea acestor contraste era o cale pentru a atinge desăvîrsirea, dar nu prin exagerarea practicilor de meditatie/ ezoterice, în izolare, în diverse locuri îndepărtate, ci o întelegere a locului nostru în univers, a ceea ce înseamnă mintea noastră, spiritul s.a. Întelegerea conditiei umane si controlul mintii ar trebuie să definească natura contemplatiei si esenta ei. Dr. G Mend-Oyoo, de la Mongolian Academy of Poetry and Culture scria: „Poezia lui Danzanravjaa este plină de magie, muzică si meditatie”.
Poemele respectă, majoritatea, modul în care se scria poezie în Mongolia: fiecare vers (în limba mongolă) începe cu aceeasi literă si sfîrseste cu acelasi cuvînt – traducătorul fiind nevoit să renunte însă la aceste aspecte din cauza diferentelor sensibile, nu doar în ce priveste gramatica, între engleză si mongolă. Un exemplu în acest sens poate fi poezia Ichig Ichig/ Rusine, rusine: „Vai, bătrînilor care au trăit fără să facă fapte bune, rusine/ Vai, stilatilor tineri care nu au grijit de suflet, rusine”.
Opera lui Danzanravjaa îl arată ca un adversar al ipocriziei, critic al societătii sale, al duplicitătii, critică pe cei care îi critică pe altii, fără a-si vedea greselile lor (sînt vizate diverse tipuri/ categorii/ profesii: „Vai, doctorilor care gîndesc să nu ajute decît pe bani, rusine/ Vai, si celor care nu văd greselile lor ci le caută pe ale altora, rusine/ Vai, si profesorilor care îi învată pe altii ziua, dar ei se risipesc noaptea, rusine/ Vai, si bărbatilor care se întorc de la altele dar sînt gelosi fată de sotii, rusine…” – Rusine, rusine). Nu e de mirare că si-a atras astfel destui dusmani, între care si preaputernica curte Manchu, fapt care i-a grăbit moartea (legenda spune că a fost asasinat – în cupa cu votcă i s-a turnat otravă). Dar, la urma urmei, spune poetul, „Cînd soseste moartea si e vremea să pleci/ ce mai contează dacă esti bătrîn sau tînăr?”, după ce ai navigat pe „oceanul bucuriilor profunde” ale vietii (Calitătile tale perfecte).
Cititorul poate pătrunde într-o lume aparte citind această carte. Poate păsi în lumea mongolă a secolului al XIX-lea, a unui spatiu în care viata, credinta si magia par să-si fi dat mîna.

Danzanravjaa, Perfect qualities/ Calitătile perfecte, versiunea în limba engleză: Simon Wickham-Smith

Calendarul UNESCO, anul 2006: a 150-a comemorare a mortii lui Danzanravjaa Dulduitin (1803-1856).

Aymag (aimag, aimak, Аймаг) cuvînt care înseamnă trib, dar desemnează si cele 21 de „provincii” din Mongolia.

Un „sum” (lb. mongolă: сум; pl.: plural somon, сомон) – unitate administrativă de nivel doi, componente ale aymag; în Mongolia sînt 331 somon.

Dornogovi (Дорногооь аймаг)/ Dorno Gobi.

Despre viata lui: Michael Kohn, Lama of the Gobi. The Life and Times of Danzaan Rabjaa, Mongolia’s Greatest Mystical Poet, 2006.

(Khutagt, Khutugtu, Khoutoukhta: titlul de „reîncarnat”; lideri religiosi mongoli.

N. N. Poppe, Introduction to Mongolian Comparative Studies, 1955; Mongolian Language Handbook, 1970; J. E. Bosson, Modern Mongolian, 1964 s.a.

Budismul a fost introdus în Tibet în sec. al VII-lea, în timpul regelui Songtsen Gampo (cca. 617-650), care s-a căsătorit cu două printese budiste (din Nepal si China). Budismul tibetan (bazat pe Madhyamika si Yogacara – tin de Mahīyīna), numit si „lamaism”, a devenit din sec. al X-lea, dominant în Tibet, proliferînd în diferite secte si sub-secte. E considerat „mai mistic” decît alte ramuri ale budismului (adeptii practică în secret mudra – posturi rituale, mantra, yantra s.a.); a adoptat ritualuri/ practici simbolice ale budismului tantric (Vajrayīna), dar si precepte ale vechii religii tibetane, „bon”. Una din cele mai influente secte: Nyingmapa (Scoala Veche): originea cca. 750 e.n., prin Padmambhava; numită si Secta Rosie, pentru că lamaistii Nyingmapa poartă robe rosii.

S. W.-Smith, n. în Anglia, 1968, a trăit doi ani ca un călugăr budist, la scoala de budism tibetan Karma Kagyu; translator de literatură mongolă contemporană.

Vajrayīna, ad. litt: „carul (lui) vajra”; vajra: trăsnetul lui Indra, armă dintr-o substantă necunoscută, indestructibilă, de neoprit. Alteori, vajra: tradusă „diamant”.
Vajrayīna: (cunoscut si ca budismul tantric, Tantrayana, Mantrayana, budismul esoteric, Carul de Diamant, sau, în China, Jingangcheng) se trage din mahīyīna/ Marele Car (chineză: Dŕchéng) (diferentierile tin mai mult de upaya/ tehnici, decît de doctrină/ filosofie). Azi, Vajrayīna este manifestă în două scoli importante: budismul tibetan (Tibet, Bhutan, nordul Indiei, Mongolia si unele zone din Rusia), si budismul shingon (din chineză: zhenyan) în Japonia.

Poetul se referă deseori acesta ca la Han poate ca o paralelă între spiritual si pămîntean/ secular (este si opinia traducătorului), dar, poate aceasta relevă si cum se raporta la stăpînire.